Radu-Horatiu Munteanu
Partidul National Liberal (PNL)

STUDII

• Din 2007 Doctor în Economie Teza de doctorat se referă la Coeziunea Economică şi Socială în Uniunea Europeană şi perspectiva europeană a politicii de dezvoltare regională din România

• 2001 - 2007 Academia Română - Institutul Naţional de Cercetări Economice Doctorand în economie
• 1999 Diplomă în Dreptul Internaţional al Afacerilor Specializare in Acquis-ul Comunitar pentru Coeziune Economică şi Socială
• 1998 - 1999 Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti, România Studii post-universitare in Dreptul International al Afacerilor
• 1997 Diplomă în Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană
• 1995 - 1997 Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană Studii academice post-universitare cu durata de 2 ani
• 1995 Diplomă de licenţă în inginerie economică
• 1990 - 1995 Universitatea “Politehnica” Bucureşti, România. Departamentul de Ştiinte Inginereşti (Limba de studiu - Engleză)

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

• Din 2008 Profesor asociat la ASE Bucureşti pentru cursul cu tema “Managementul Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene”
• Din 2001 Consultant pentru programe co-finanţate de UE şi Guvernul României,
• 2004 – 2008 Manager, reprezentant pentru România al unor societăţi de proiectare şi consultanţă pentru infrastructuri,
• 1999 – 2001 Secretar General Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, apoi Ministerul Dezvoltării şi Prognozei Guvernul României,
• Mai 1999 – Septembrie 1999 Consilier-Director, Departamentul pentru Integrare Europeană Directia Asistenţă pentru Pre-Aderare Guvernul României,
• 1998 – 1999 Director, Departamentul pentru Integrare Europeană Directia Infrastructura si Resurse Naturale Guvernul României,
• 1997 – 1998 Referent, apoi Expert Guvernamental, Departamentul pentru Integrare Europeană Guvernul României,

ACTIVITATE PUBLICĂ

• În prezent Candidat din partea PNL în Colegiul Uninominal nr. 25 – Drumul Taberei la Camera Deputaţilor, în baza acordului politic dintre PNL şi PNŢCD
• 2005 – 2008 Vicepreşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD Secretar internaţional al PNŢCD,
• 2002 - 2005 Membru al Uniunii pentru Reconstrucţia României – URR,
• 1998 - 2001 Funcţionar public de conducere - fără afiliere politică,
• 1996 - 1998 Membru al Comitetului de Conducere al PNŢCD
• 1995 - 1996 Preşedinte Tineretul Universitar Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – TUNŢCD,
• 1992 - 1998 Membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - PNŢCD.

ALTE SPECIALIZĂRI RELEVANTE

• Comunicare publică - Absolvent al programului de instruire organizat de Departamentul Informaţiilor Publice al Guvernului României împreună cu Institutul Republican Internaţional din S.U.A. Relaţii internaţionale şi integrare europeană
• Absolvent al Academiei Europene a Institutului de Politică Externă “Gustav Stresseman”, Bonn, Germania

Despre Radu Munteanu

Anii copilăriei

“Am copilărit pe vremea comunismului, când, cartierul era plin de mai multă verdeaţă decât acum şi nu erau reclame. Nu aveam nici Coca-Cola, nici Snickers. Nici carne şi nici ouă în magazine...nici măcar magazine.” Povestea lui Radu este povestea noastră, a tuturor celor care ne-am petrecut anii copilăriei sub comunism. Este povestea unui puşti normal, crescut şi educat în spiritul de atunci, bucuros să cunoască lumea şi să o schimbe. „Cu o mamă profesoară de liceu şi un tată radiolog, mă situam în categoria celor bine crescuţi, dar în afara sistemului de privilegii generat de nomenclatură. S-a întâmplat să cresc într-o familie unită şi, fiind singurul copil, am avut parte de atenţia şi îndrumarea mai multor generaţii”, povesteşte Radu. În copilărie, nu a cunoscut internetul sau mall-urile, dar urmărea cele două ore de „Album duminical”. Pentru el, fericirea supremă o reprezenta joaca în aer liber, iar dacă acest lucru însemna fotbal, „Prinselea” sau „Hoţul şi vardiştii”, atunci era o zi perfectă. „Am copilărit pe vremea comunismului, când cartierul era plin de mai multă verdeaţă decât acum şi nici nu erau reclame. Nici Coca-Cola, nici Snickers. Nici carne şi nici ouă în magazine, nici măcar magazine”, îşi aminteşte Radu. Aceste lucruri nu l-au împiedicat însă să viseze la o zi mai bună, când va trăi altfel: în libertate, demnitate şi prosperitate. „Era un cântec pe atunci, „Noi în anul 2000/Când nu vom mai fi copii...”, al nostru era!. Visam la o altă lume, că voi trăi altfel, când voi creşte mare, cum auziserăm că trăiesc alţii, mai bine.

Anii adolescenţei

„Adolescenţa a mai însemnat lectură, multă literatură, matematică, fizică, trepte şi pregătirea pentru facultate. Sport, foarte mult sport” Au urmat apoi anii adolecenţei, cu petrecerile pe la prieteni şi plimbările cu vreo colegă din liceu. Şi acum îşi aminteşte cu nostalgie de blugii de la sârbi sau de la bulgari, adidaşii, pozele cu fotbalişti de la europene şi de la mondial, şi de Steaua din 1986. „Adolescenţa a mai însemnat lectură, multă literatură, matematică, fizică, trepte şi pregătirea pentru facultate. Sport, foarte mult sport”, spune Radu. Revoluţia l-a prins la 18 ani. A lipsit atunci câteva nopţi de acasă, dormind pe la prieteni pentru că se trăgea peste tot. Împreună cu ei a ieşit în stradă şi a strigat „Jos comunismul!”. „Nu sunt un erou, n-am cerut şi nu mi-am dorit certificat de revoluţionar pentru că eu cred că eroii adevăraţi sunt cei care şi-au dat viaţa sau au fost răniţi. Eu am scăpat şi nu văd un merit în asta”, relatează Radu. A continuat să-şi urmeze studiile şi să se gândească la un viitor. În prima fază şi-ar fi dorit să se facă arhitect pentru a face altfel de blocuri oamenilor. A ales însă Politehnica, fiind prima generaţie care a studiat ingineria într-o limbă străină, în România. „Am absolvit cu media generală de licenţă 10.00 cu o lucrare de inginerie economică, pentru că între timp lunga tranziţie către economia de piaţă mă determinase să studiez şi acest domeniu”, comentează Radu.

Familia. Aurelia, Petru şi Matei

„Pentru a ne întreţine, am lucrat amândoi de când eram studenţi. Vorbind mai multe limbi străine (engleză, franceză, germană, spaniolă) am însoţit ca interpret turiştii români în străinătate, ceea ce m-a ajutat să descopăr lumea şi să comunic, să înţeleg şi să lucrez cu oamenii. Pe Aurelia a cunoscut-o în facultate, amândoi fiind studenţi în Regie. S-au căsătorit rapid, provocând semne de exclamare nu numai în rândul părinţilor, ci şi în rândul celor de vârsta lor. „Din acel moment, am continuat împreună şi ne-am susţinut reciproc în tot ce ne-am propus. Numai aşa a fost posibil să ne continuăm studiile”, spune Radu. În timp ce tânărul Munteanu şi-a luat a doua diplomă post-universitară, în relaţii internaţionale şi studii europene şi ulterior doctoratul în economie, Aurelia s-a specializat în sectorul dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, lucrând ani de zile în cadrul programelor Uniunii Europene. „Pentru a ne întreţine, am lucrat amândoi de când eram studenţi. Vorbind mai multe limbi străine (engleză, franceză, germană, spaniolă) am însoţit ca interpret turiştii români în străinătate, ceea ce m-a ajutat să descopăr lumea şi să comunic, să înţeleg şi să lucrez cu oamenii”, spune Radu. Apoi, au apărut în viaţa lor copiii: Petru are acum 9 ani iar Matei are 4.

Primul pas în politică

„În mod firesc, după realegerea lui Iliescu în 1992, am început să mă gândesc serios la o implicare politică. Liderul opoziţiei era Corneliu Coposu, a cărui personalitate şi figură memorabilă bucureştenii o cunoşteau, în pofida blocajului mediatic şi a propagandei regimului care adusese minerii să „planteze flori” în Piaţa Universităţii” După 1990, dezamăgit de modul în care o societate întreagă se lăsa păcălită de nişte tovarăşi pentru care „libertatea de opinie era un delict iar economia de piaţă o poveste”, Radu Munteanu a ales să se implice în politică. „În mod firesc, după realegerea lui Iliescu în 1992, am început să mă gândesc serios la o implicare politică. Liderul opoziţiei era Corneliu Coposu, a cărui personalitate şi figură memorabilă bucureştenii o cunoşteau, în pofida blocajului mediatic şi a propagandei regimului care adusese minerii să „planteze flori” în Piaţa Universităţii”, povesteşte Radu. Aşa s-a decis să devină membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat pentru ca în 1995 să fie ales liderul tinerilor ţărănişti. O dată cu schimbarea regimului Iliescu, în 1996, a decis să se retragă din politică, considerând că scopul implicării sale a fost atins: erau la putere partide democratice, care promovau reforme importante şi deschideau perspectiva integrării europene şi euro-atlantice. A refuzat să devină parlamentar, ministru sau consilier politic şi a decis să-şi continue cariera profesională. „Am absolvit în 1997 cea de-a doua facultate şi m-am angajat ca funcţionar în domeniul pregătirii integrării europene, unde am lucrat cu buni specialişti, dintre care unii sunt astăzi experţi ai Comisiei Europene”, spune Radu. A lucrat la legea dezvoltării regionale alături de consultanţii europeni, a pus bazele sistemului instituţional de astăzi privind regiunile de dezvoltare din România şi a fost primul Secretar General al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regională atestat ca funcţionar public, conform legii. Radu a fost şi cel care a coordonat cu succes primul program PHARE de dezvoltare regională din România, din perioada 1999-2000.

A mers până la CEDO

Revenirea la putere a lui Ion Iliescu a însemnat o cotitură în viaţa lui Radu. Abandonează cariera din administraţie, dar nu înainte de a da în judecată Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, care îl restructurase „în timp ce eram în concediu”. Astfel, Radu a reuşit să câştige una dintre puţinele sentinţe definitive şi irevocabile împotriva unui Minister. Neaplicarea legii a condus la chemarea statului român în instanţă, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Câştigasem!”, exclamă Radu. A făcut acest demers pentru că ştie foarte bine că un stat de drept funcţionează numai pe baza unor astfel de mecanisme, de autoreglare.„Voi încuraja mereu şi voi îndruma oamenii sa acţioneze pentru a-şi proteja interesele, pentru că numai aşa pot beneficia de toate avantajele unei democraţii autentice, chiar dacă nu ocupă funcţii în stat”, spune Radu.

De ce candidează

„Pentru ca opţiunea să fie România, trebuie să promovăm valorile, oamenii şi produsele noastre” Radu Munteanu candidează din partea PNL şi PNŢCD din sectorul 6, în colegiul 25 pentru un mandat în Camera Deputaţilor. Ca orice român se loveşte de problemele de care ne lovim cu toţii, cel puţin o dată: funcţionari, legislaţie, lipsă de informare, reguli nerespectate, neseriozitate, nedreptate, ineficienţă, incorectitudine, corupţie, pierdere de timp, de bani şi de nervi. „Deşi călătoresc mult, nu mi-am pus problema să plec din ţară, dimpotrivă, pentru mine Acasă e aici, la Bucureşti”, punctează Radu. El vrea să-şi împlinească visul din copilărie, cel despre o viaţă mai bună. Iar dacă, prin toată pregătirea şi experienţa acumulată până acum poate să-i ajute pe oameni să ducă o viaţă mai bună, atunci simte că trebuie să facă asta. Pe urmă, mai e un aspect: vrea să le ofere micuţilor lui Petru şi Matei, şi tuturor copiilor, o şansă în România. „Ei trebuie să considere întotdeauna România ca fiind prima lor opţiune. Nu e uşor între străini, dar mulţi pleacă, pentru că ai nevoie întotdeauna de o casă şi de un trai decent. Pentru ca opţiunea să fie România, trebuie să promovăm valorile, oamenii şi produsele noastre”, crede cu convingere Radu.

Reformă constituţională

Radu crede că pentru România există un set bine definit de priorităţi politice. Acesta presupune în primul rând reforma constituţională. „Actualul sistem, care datează de pe vremea minerilor, a generat mereu conflicte politice, între Preşedinte şi Primul Ministru şi între Preşedinte şi Parlament. Să ne amintim de Ion Iliescu – Petre Roman, de Emil Constantinescu - Radu Vasile, de Ion Iliescu – Adrian Năstate sau de mai recentele scandaluri între palate generate de bileţelele blondei de la Cotroceni?”, aminteşte Radu. De aceea, el susţine o dezbatere publică serioasă, urmată de un referendum asupra opţiunii de regim politic.

Rezultate în lupta împotriva corupţiei

E nevoie, de asemenea, de rezultate în lupta împotriva corupţiei. Radu Munteanu susţine reforma instituţională în Justiţie şi îndepărtarea actualilor factori decizionali din DNA şi CSM. Chiar dacă această măsură poate părea radicală, e singura capabilă să finalizeze dosarele dosite până acum.

Investiţii continue pentru dezvoltare

Radu Munteanu crede că Planul Naţional de Dezvoltare, care stă la baza întregii asistenţe financiare acordate de Uniunea Europeană şi a programelor de dezvoltare socio-economică co-finanţate de la Bugetul de Stat trebuie consolidat şi pus astfel în aplicare încât să nu poată fi afectat de fluctuaţiile politice. Fără o politică naţională de dezvoltare coerentă şi aplicată de-a lungul mai multor ani, nici un guvern nu va reuşi să ofere sprijinul necesar categoriilor defavorizate (pensionarii, bolnavii, bugetarii, tinerii, şomerii) pentru că nu vor exista resursele suplimentare generate de creşterea economică consolidată.

Investiţii în cercetare şi educaţie

„Nu în ultimul rând, susţin necesitatea investiţiilor continue în cercetare şi în educaţie, pentru că viitorul nostru este asigurat de generaţiile următoare. Societatea românească se va dezvolta numai într-un cadru de tip european, cu o economie competitivă şi o societate bazată pe cunoaştere. Solidaritatea între generaţii ne obligă atât la sprijin pentru persoanele în vârstă cât şi la investiţii pentru viitorul tinerilor noştri”, spune Radu Munteanu. El garantează că va urmări cu prioritate rezolvarea acestor probleme pe întreg parcursul mandatului său de deputat. „Principala misiune a unui deputat este să-i reprezinte pe cei care l-au ales iar România are nevoie să fie condusă de oameni competenţi”, punctează Radu Munteanu.